Obiceiuri, Tradiții, Specificitate, Realizari și îmbunătățiri, Nevoi de interrelaționare între membrii comunității și autoritățile locale

Teritoriul acoperit de GAL Tinutul Vinului este unul omogen, coeziv din punct de vedere social, caracterizat prin traditii comune, identitate locala, nevoi si asteptari comune.

S-a constatat ca desi exista un potential turism foarte mare (spre exemplu: crame, monumente istorice, mestesugari, biserici), acestea nu sunt puse in valoare. Populatia nu stie ca poate avea acces la acestea.

O resursa importanta pe teritoriul GAL Tinutul Vinului este reprezentata de cramele din podgoria Dragasani.

În anul 1772  Von Bauer, de origine austriac, descria localitatea Drăgășani ca un cadru de poveste: „sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii și un târg”.

Podgoria Drăgășani este recunoscută pentru cultivarea a trei soiuri de struguri pentru vin: Crâmpoșie Selecționată, Negru de Drăgășani și Novac, soiuri cu mare potențial în producerea vinurilor de calitatea care pot reprezenta țara inclusiv la nivel internațional.

Soiurile de struguri prezente în podgoria Drăgășani sunt:

Pentru vinuri albe: Crâmpoşia Selecţionată, Sauvignon Blanc, Gros Sauvignon, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasa Românească și Muscat Ottonel.

Pentru vinuri roșii: Negru de Drăgășani,  Novac, Cabernet Sauvignon, Petit Verdot, Pinot Noir, Merlot și Fetească Neagră.

În prezent, producerea de vinuri din podgoria Drăgășani este completată de turismul viticol în continuă dezvoltare, iubitorilor de vin oferindu-li-se sejururi turistice cu cazare, mese, degustări de vinuri, tururi de cramă şi plimbări în vie.

Străduința, grija și pasiunea oamenilor din zonă pentru acest domeniu au contribuit la construcția frumoasei podgorii Drăgășani. Vorbim de un fenomen care datează de câteva sute de ani, un exemplu clar despre cum proiectele mărețe se întâmplă în timp.

Oenoturismul practicat în zonă, necesită o cooperare între toţi factorii de răspundere şi necesită formarea de parteneriate între sectorul public, care trebuie să sprijine oenoturismul, şi sectorul privat, care trebuie să ofere facilităţile şi serviciile pentru diferite pieţe şi segmente de piaţă. Fără înţelegerea obiectivelor şi a problemelor reciproce oenoturismul nu se va dezvolta în mod satisfăcător şi benefic.

În ceea ce priveşte mijloacele de promovare adecvate, pentru toate formele de turism, nu numai pentru cel viticol, atracţiile turistice, ca resurse naturale şi antropice, dar şi resursele culturale ale destinaţiei, interesant este faptul că principalul mijloc de promovare, este reprezentat de prezentările din cadrul conferinţelor şi târgurilor de turism.

De asemenea, internetul reprezintă o variantă adecvată, prin reţele de socializare şi website-uri, împreună cu articolele din reviste de specialitate la care se adaugă şi clipurile publicitare. Este necesar de precizat faptul că aceste cinci instrumente de comunicare, considerate ca fiind adecvate, formează un mix comunicaţional, în care comunicarea elementelor de imagine ale destinației trebuie să aibă un caracter unitar, considerând în primul rând elementele de identitate.

Astăzi, numele podgoriei este unul la loc de cinste, iar vinul rămâne unul din factorii importanți pentru dezvoltarea zonei Drăgășani.

Viticultura s-a dezvoltat intr-un ritm accelerat in perioada interbelica, atunci cand Romania avea nu mai putin de 220.000 de hectare cultivate cu vie. Trendul se mentine pana in anul 1972, atunci cand 300.000 de hectare din suprafata tarii era cultivata cu vie. Instalarea regimului comunist in Romania a afectat productia de vin, dupa ce conducatorii vremii au decis eliminarea soiurilor straine de vie. După 1990 arealul cultivat se diminueaza si mai mult, dar in prezent putem observa o revigorare a sectorului vitivinicol, cu plantatii noi si vinuri de foarte buna calitate.

In Romania, suprafata cultivata cu vita de vie ocupa circa 180.000 de hectare (conform INS), tara noastra ocupand locul 5 la nivelul Uniunii Europene ca suprafata viticola si locul 6 la productia de struguri si vin.

In ultimii ani s-a realizat o revigorare a viticulturii si vinificatiei romanesti datorita programului de reconversie si a investitiilor masive in acest sector. De asemenea, vinurile romanesti sunt apreciate in tara si peste hotare, participand an de an la numeroase competitii de acest gen. Atat marii producatori, cat si cei mici au sansa de a isi evalua vinurile si ulterior de a le promova.

Printre podgoriile renumite din Oltenia se numara Dealurile Craiovei, Podgoria Dragasani, Severin, Samburesti sau Plaiurile Drancei.

De altfel, Cabernet-ul Sauvignon a fost adus pentru prima data la noi chiar in Podgoria Dragasani, in anul 1867. Iar la 1887 vinurile produse in Oltenia capata faima internationala, dupa ce Tamaioasă Romaneasca ia medalia de aur la expozitia de la Paris.

Dintre soiurile celebre produse in Oltenia amintim, pe langa Tamaioasa Romaneasca, ce se cultiva in continuare, Negru de Dragasani, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra sau Sauvignon Blanc.

Restrangand aria de analiza la nivel local, conform Strategiei de Dezvoltare Locala, GAL Tinutul Vinului acopera un teritoriu de 703,94 km² ce include 17 localitati din judetul Valcea: orasul Balcesti si comunele Amarasti, Creteni, Diculesti, Fauresti, Ghioroiu, Lalosu, Lacusteni, Maciuca, Madulari, Mitrofani, Orlesti, Prundeni, Stefanesti, Sutesti, Valea Mare si Voicesti.

Din punct de vedere economic, principala ramura o constituie agricultura. Din totalul suprafetei GAL, 65,37% este reprezentata de suprafata agricola, 29,61% de paduri, iar restul de 5,02% de ape si balti, cai de comunicatie si cai ferate, constructii, terenuri neproductive.

Suprafata agricola utilizata este de 28.349,03 ha, din care cultura de cereale ocupa un rol important. Suprafata totala cultivata cu cereale pentru boabe este de 15.257 de ha, iar, pe langa acestea, mai exista culturi de floarea soarelui si rapita (262,38 ha). Prezent la nivelul teritoriului, dar mai putin dezvoltat decat cultura mare de cereale, este si sectorul legumicol, respectiv  277,38 ha legume cultivate. Din punct de vedere al suprafetei pomicole, suprafata cultivata cu pomi fructiferi este de 319,37 ha. In teritoriul GAL Tinutul Vinului, foarte bine dezvoltat este sectorul viticol, suprafata cultivata cu vii si livezi ajungand la 1.630,15 ha din care 1.626,75 ha sunt struguri pentru vin. Ca numar de exploatatii, suprafetele sunt distribuite in cadrul a 10.770 exploatatii reprezentate de gradini familiale, 13.985 exploatatii viticole (din care 2.048 sunt cultivate cu struguri din care se obtine vin de calitate), 2.054 exploatatii pomicole, 318 exploataii de legume si flori, 22.824 exploatatii cereale, 29.825 exploatatii de crestere a animalelor.

In teritoriul GAL, localitatea Prundeni este cea cu profil viticol important. Din numarul de hectare cultivate cu vita-de-vie, 47 sunt DOC si 346 ha sunt non DOC, cantitatea de struguri produsa fiind de 8000/9000 kg la hectar. Pintre cramele locale de renume se numara: Stirbey, Bauer, Avincis. De altfel, teritoriul GAL se afla in regiunea istorica a Olteniei, o parte din acesta apartinand regiunii viticole Oltenia, respectiv podgoriei Dragasani.

De asemenea, in localitatea Maciuca, se desfasoara incepand cu anul 2018 Crosul “Vin` la alergat” care imbina miscarea cu placerea de a savura vinul in mijlocul peisajelor pitoresti. Tot în comuna Măciuca se desfășoară anual Damila Bike Fest- concurs ciclism.

Pentru a extinde perspectiva in ceea ce priveste sectorul viniviticol, rezulta ca, la nivel judetean, relieful existent permite dezvoltarea tuturor culturilor agricole, cu particularitati in functie de zona. Suprafata agricola este de 242.856 hectare: 44% pasuni, 36% suprafata arabila, 13% fanete, 5% livezi si pepiniere pomicole, 2% vii si pepiniere viticole. Ponderea principalelor culturi agricole este urmatoarea: 61% porumb, urmat de 13% grau si secara, 9% cartofi, 8% furaje verzi, 6% legume. Productia agricola este in mare parte concentrata asupra culturii cerealelor, care detin aproape 25% din productia vegetala totala (date la nivelul anului 2012), furaje (23%), restul fiind impartit intre fructe (17%), legume (16%), radacinoase-cartofi (13%), struguri (6%).

Conditiile climatice si relieful prielnic au favorizat extinderea constanta a suprafetelor viticole. Pe de alta parte, tipologiile de sol existente se preteaza la o gama larga de folosinta inclusiv culturile viticole.

Zestrea viticola a judetului Valcea incadreaza judetul in categoria zonelor cu cele mai mari podgorii si suprafete viticole din Romania. Podgoria Dragasani a devenit una din cele mai renumite podgorii la nivel national. Aici sunt cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone si straine. Cu o suprafata de 16.000 ha, podgoria Dragasani include si podgoria Samburesti. Activitatea viticola, care in trecut era realizata de o singura mare intreprindere, s-a divizat in prezent intre producatorii individuali si mai multe case de vinuri. Conditiile climatice si relieful prielnic au favorizat extinderea constanta a suprafetelor viticole in perioada 2007–2013, ajungand ca in anul 2013 viile sa ocupe 4.684 hectare de teren.

Analizand productia viticola, se observa preferinta viticultorilor de a cultiva struguri de vin in detrimentul oferirii spre consum a strugurilor de masa ca produs final. Astfel, pentru perioada 2007-2013, productia de struguri de vin a cunoscut o crestere usoara dar continua, suprafetele ocupate de viile destinate acestui scop extinzandu-se in anul 2013 cu 18,83% comparativ cu 2007, luat ca an de referinta. In trend cu productia agricola vegetala se afla si productia de struguri care, in anul 2013 a inregistrat cea mai mare productie din ultimii ani, cand s-au recoltat 29.748 tone de struguri.

In apropierea teritoriului GAL Tinutul Vinului, se afla si o unitate cu activitate de cercetare, dezvoltare, inovare, si anume Statiunea de Cercetare – Dezvoltare Vitivinicola Dragasani care a fost infiintata in anul 1936 sub denumirea de Statiunea Oenologica Dragasani, ca unitate a Ministerului Agriculturii si Domeniilor. Situata in peisajul podgoriilor Dragasani si Samburesti, creat de terasele batranului Alutus (parte integrata a Piemontului Getic), pepiniera si Statiunea Viticola Dragasani au fost create in scopul reconstructiei postfiloxerice a viticulturii si dezvoltarii ei stiintifice din Romania, in general, si din zona coliniara a Olteniei, in special. Ca rezultate stiintifice ar fi: omologarea a 9 soiuri, din care: 3 soiuri pentru struguri de masa si stafide: Victoria, Azur si Calina; 5 soiuri pentru struguri de vin: Cramposie selectionata, Vilarom, Novac, Negru de Dragasani, Alutus; un soi de portaltoi: Dragasani M70; 3 clone pentru struguri de vin: Sauvignon 62, Tamaioasa romaneasca 104, Cabernet Sauvignon 7 si o clona de portaltoi, Dragasani 57.

Un segment relativ nou pentru Romania, dar deja existent prin proiecte de tipul „Drumul Vinului”, urmareste promovarea vinului si a localitatilor viticole din judet. In perioada 2011-2012 s-a implementat proiectul (Programul Operational Regional, Axa 5) cu titlul „Drumul Vinului Valcean”, al carui obiectiv general l-a reprezentat dezvoltarea turismului si cresterea vizibilitatii comunei Prundeni, comuna apartinatoare teritoriului GAL, si a localitatilor limitrofe, prin promovarea vinului si prin activitati de marketing specifice. Proiectul a promovat turismul viticol, traditiile din comuna Prundeni si a localitatilor limitrofe. In vederea dezvoltarii acestei forme de turism, a reiesit ca sunt necesare actiuni intense de promovare prin integrarea localitatilor cu potential viticol in circuite turistice si comercializarea produselor turistice specifice de catre agentiile de turism touroperatoare.

Exista numeroase obiective cuprinse in patrimoniul cultural precum asezari arheologice, situri arheologice, numeroase lacasuri de cult (unele din ele aflate intr-o stare de degradare), case traditionale, ansambluri, monumente ale eroilor. In materie de artisti/ mesteri locali, datele sunt destul de putine, printre acestia fiind identificati: in domeniul sculpturii in lemn, comuna Maciuca: Georgiana Aleca, comuna Amarasti; in domeniul cusutului si fabricarii bijuteriilor, comuna Lalosu: Ozana Ilina; in domeniul prelucrarii pielii si opincaritului, comuna Orlesti: Alexandru Ilinca; in domeniul picturii pe sticla: comuna Maciuca, comuna Madulari. De asemenea, pe teritoriul GAL se organizeaza din anul 2016 Tabara Internationala de Sculptura in Piatra de la Maciuca prin Fundatia Dumitru Draghicescu care reuneste sculptori invitati din toata lumea, implicand totodata copii, populatia din zona in diverse ateliere, expozitii etc.

Cateva alte asociatii din teritoriu sustin conservarea si dezvoltarea identitatii culturale si artistice locale, precum Asociatia Grupul Folcloric „Haiducii din Amarasti”, Fundatia Dokiana, Fundatia Dumitru Draghicescu, Asociatiile Amala si Societatea Culturala “Ateneu Satesc Prundeni”.

Monumentele apartinand cultelor religioase sunt reprezentate de marile ansambluri monastice: Manastirea Hurezi (inscrisa in Lista Patrimoniului Cultural Mondial in 1993), Manastirea Cozia, Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Manastirea Dintr-un Lemn, Manastirea Govora, Manastirea Turnu, Manastirea Surpatele si Manastirea Frasinei; alte schituri si manastiri care au ramas in cult de-a lungul timpului: Schitul Ostrov, Manastirea Cornetu, Manastirea Dobrusa, Manastirea Stanisoara, Schitul Bradetu, Schitul Iezer, Schitul Pahomie si Schitul Patrunsa; fostele ansambluri manastiresti si schituri, actualmente biserici de mir sau avand alte folosinte: Berislavesti, Fedelesoiu, Lunca Stanesti, Mamu, Fostul Schit Cetatuia, Comanca, Papusa, Par, „44 de izvoare” s. a.; bisericile rurale de zid, ctitorii boieresti, ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe (egumeni, mitropoliti) sau ale comunitatilor locale; bisericile de lemn ctitorii episcopale sau egumenesti, dar in principal ale comunitatilor locale.

Monumentele civile, in numar de peste 70, sunt reprezentate de: cule, conace si case boieresti; constructii reprezentand arhitectura traditionala a lemnului din tinuturile valcene, in mare masura valorificate stiintific si expozitional in Muzeul Satului Valcean de la Bujoreni; constructii administrative si cu destinatie economica (Primaria Ramnicului, Tribunalul Valcea, Judecatoria Ramnicu Valcea, Hotelul „Central” – Calimanesti, Hotelul „Palace” – Baile Govora s.a.); case (locuinte) datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea si de la inceputul secolului al XX-lea, semnificative pentru arealul valcean; gari (Lotru, Cornetu, Calimanesti) si monumente tehnice (podul de cale ferata de la Proeni – Brezoi, tunelul Cornetu).

In ceea ce priveste activitatile culturale desfasurate in cadrul institutelor culturale si de divertisment, datele legate de evolutia numarului de unitati si de participanti din perioada 2007-2013 arata o descrestere a initiativelor culturale si a gradului de participare atat in judetul Valcea, cat si la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.

Aria mestesugurilor traditionale se doreste a fi pastrata si promovata in scop turistic. In acest sens, programele culturale in cadrul carora se deruleaza proiectele din calendarul anual al  CJCPCT sunt: “Sa ne intoarcem la izvoare” care promoveaza renasterea culturala a satului; “Tara Lovistei – Zona etnoculturala de interes national” pentru cercetarea si valorificarea traditiei populare din zona; “Scoala Traditiei” – pentru transmiterea traditiilor folclorice si a mestesugurilor artistice catre tanara generatie; “Animatorii” pentru revitalizarea activitatii asezamintelor culturale; “Ars Amatoria” pentru stimularea creatiei literar-artistice si a artei interpretative in randul tinerilor; “Monahism si arta” pentru valorificarea creatiei artistice apartinand comunitatilor monahale; “Dialog cultural” pentru promovarea valorilor reprezentative ale Valcii pe plan national si international; “Banca Etnoculturala a Valcii” pentru constituirea bazei de date si valori a culturii populare si a artei de amatori din Valcea; “Biblioteca Nationala de Etnologie “Mihai Pop””; “Editura Patrimoniu” pentru valorificarea editoriala a rezultatelor activitatii stiintifice si creatoare.

La nivel national, Strategia pentru cultura si patrimoniu national 2016-2022 defineste cultura ca factor de dezvoltare durabila si prevede, printre altele, valorificarea resurselor culturale – elemente de identitate locala si regionala – pentru dezvoltare teritoriala durabila si o calitate ridicata a vietii. In mod concret, referindu-ne la arta, artisti/ mesteri locali, se promoveaza prezervarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole care reflecta specificul local al unei comunitati, sprijinirea antreprenoriatului bazat pe mestesuguri traditionale, ca alternativa pentru antreprenoriatul rural la nivel local si regional, formare, ateliere, stagii sau ucenicie, cursuri in diverse domenii culturale, in special cel al mestesugurilor si ocupatiilor traditionale, inscrierea in COR a unor mestesuguri traditionale si revitalizarea acestora prin diverse programe.

Strategia ridica si problema modernizarii satelor care a generat transformari necesare in ceea ce priveste confortul vietii la sat, dar, pe de alta parte, a condus la preluarea unor valori straine de specificul zonei si chiar romanesc, la migratia populatiei, lipsa pietelor de desfacere pentru produsele artizanale si mestesugaresti, dar si lipsa de interes a tinerilor in ceea ce priveste mestesugurile si metodele traditionale in diverse arii de activitate.

In acelasi timp, strategia prevede capacitarea sectoarelor culturale si creative dedicand in acest sens intreprinderilor mici si mijlocii Programul National Multianual pentru Sustinerea Mestesugurilor si Artizanatului.

La nivelul teritoriului se urmareste atingerea urmatoarelor obiective principale:

1. FAVORIZAREA COMPETITIVITATII AGRICULTURII.

In acest sens se urmareste satisfacerea urmatoarelor nevoi de la nivelul teritoriului:

-Nevoia de a spori cunostintele in randul actorilor implicati in sectoarele prioritare ale agriculturii din teritoriul GAL Tinutul Vinului;

-Nevoia de modernizare a exploatatiilor agricole, dotare cu utilaje si echipamente moderne;

-Nevoia de sprijinire a exploatatiilor de mici dimensiuni;

2. OBȚINEREA UNEI DEZVOLTĂRI TERITORIALE ECHILIBRATE A ECONOMIILOR ȘI COMUNITĂȚILOR RURALE, INCLUSIV CREAREA ȘI MENȚINEREA DE LOCURI DE MUNCA.

In acest sens se urmareste satisfacerea urmatoarelor nevoi de la nivelul teritoriului:

-Nevoia de dezvoltare  a activitatilor economice din teritoriul GAL si de creare de noi activitati, de creare de noi locuri de munca;

-Nevoia de dezvoltare a infrastructurilor de la nivelul GAL, de crestere a nivelului de trai si a gradului de atractivitate a teritoriului;

-Nevoia de promovare a incluziunii sociale și combaterea sărăciei, inclusiv integrarea minoritatilor locale de pe teritoriul GAL Tinutul Vinului.

La nivelul teritoriului exista o intentie desfasurarea de activitati de cooperare nationala si/sau transnationala cu alte GAL-uri din Uniunea Europeana.

In corelare cu obiectivele mentionate mai sus, directiile de actiune din perspectiva domeniilor arta/ artizanat/ mestesugarit si viticultura se refera la:

Punerea in valoare a domeniului artei, artizanatului, mestesugaritului

Prin aceasta actiune, se urmareste sustinerea si promovarea turismului, cu scopul prezervarii traditiilor locale dar si dezvoltarea afacerilor si economiei locale, in general.

Promovarea meseriilor traditionale, sensibilizarea publicului si transmiterea acestor meserii catre tinerele generatii

Dezvoltarea turismului si promovarea satului si a valorilor sale

Intreprinderea de activitati de cooperare, schimb de bune practici, identificarea metodelor optime, import de noi experiente din alte teritorii

Prin aceasta directie de actiune, sunt urmarite asimilarea de noi experiente si know-how, schimb de idei si solutii cu alte comunitati, cooperare, colaborare.